Când soarele va apune pentru ultima dată, să ştii că eu l-am stins.. am turnat lacrimi peste razele lui, l-am învelit în aburi şi i-am secat visele. Soarele nu s-a opus. Când te vei uita pe cer după lună, şi nu o vei găsi, să ştii că eu am stins-o.. am vărsat peste ea cuvintele tale de gheaţă. Luna există, cristalizată, dar nu mai luminează. Luna a acceptat. Când vei vrea să vorbeşti cu mine, dar nu mă vei găsi, să ştii că tu m-ai omorât.. m-ai abandonat printre gâze senile, printre lăcuste murdare şi crengi rupte. Eu nu m-am împotrivit.
Comentarii