Ellixmmer

CRUD DESTIN Te nasti liber, dornic de viata ai vrea sa zbori, dar nu poti, esti prea mic.Trece putin si incepi sa intelegi cerul vietii;erai prea mic, deoarece sunt altii care te vad ca o prada si vor sa te atace precum sunt pradate pasarile cerului.Iesi pentru prima data la lumina soarelui, te crezi pasare si zbori si parasesti cuibul in care ai crescut pana acum; nu iti pasa ca distrugi inimi si ca omori sentimente! Te crezi precum o pasare, liber, dar nu realizezi ca te ratacesti printre vise efemere ce te poarta spre neant.Iti doresti acum sa te intorci, esti in stare sa renunti la aripi pentru a revedea cuibul din care ai plecat;dar nu poti, esti captiv intr'un univers necunoscut, uitat de culoare, gri. Esti cuprins de lucruri de care ti'e frica, nu mai ai pe nimeni alaturi de tine, esti prins intr'o colivie de diamant, fara cale de a iesi.Sfarsesti regretand cu lacrimi de sange ca ai plecat, implorand un inger divin sa te ia, dar asteptarea e prea grea, nu mai rezisti...

DORINTA Doresc nemurire mai presus de orice Sa pot privi lumea cu alti ochi, Nu cu ochii plini de sange inghetat, De culoare cenusie, Imi doresc sa pot privi in culori de curcubeu; As vrea sa citesc cuvinte nu numai de pe o foaie, As vrea sa le citesc dintr'o inima ce moare! Nu'mi doresc nimic mai presus decat sa vad Cum iti ingheata trupul intr'un cavou de diamant, Cum regreti ce ai facut murdar si cum te rogi Si te inchini la al tau zeu. Atuci sa rad, sa'ti fac ce mi'ai facut, sa rad. Sa te'aud implorand sa te las sa traiesti, Iar eu sa nu las din mana Spectrul ce'ti va strapunge inima. Dar e doar un vis efemer Pe acest pamant mizer!

Moartea trandafirului Inima se ascunde intre petalele negre Ale unui trandafir uscat de timp, Uitat de viata si de paradis, Undeva in oceanul de nisip, in abis, Cersind dupa o dragoste profunda, Dorind sa ne vada pe noi impreuna, Nestiind ca "noi" inseamna doar "doi" Si ca era o a treia persoana'ntre noi! Dar cand a aflat acest lucru dureros, A murit, scuturandu'si petalele peste inima mea Inecata de suspine si dureri!

O voce-mi răsuna mereu în al meu gând, E vocea morții ce mă cheamă la ea! O invoc, o chem la mine, o aștept curând! Îngerul morții ezită, nu vrea. Dar în final, Îmi smulge inima, o aruncă și-apoi mă ia!