Nu cere lumii

• Nu cere lumii

Nu cere lumii să-nțeleagă

ce raza lunii va să zică...

suava rază veselă de vară,

ce-i plină de extaz după auzul

vorbelor tale..

Nu cere lumii să-nțeleagă

puterea timpului asupra ta...

tu știi să speri, să ceri, să ai

tu știi s-aștepți

și știi să crezi..

Nu cere lumii să-nțeleagă

filozofia pură a iubirii...

căci ce-i iubirea doar tu știi

și știu și eu

și atât!..

Nu cere lumii să-nțeleagă

iubirea mortului pentru argilă...

noroiul galben plin de viermi

ce-i încălzește osul stern,

că nu vor înțelege..

Nu cere lumii să asculte

ploaia de vară...

că n-o aud cum auzim doar noi

și n-o-nțeleg

și e-n zadar!

Nu cere soarelui să stingă

ultima rază nesimțită...

ce-ți luminează pielea netedă

că poate mâine,

nici soarele nu îl mai vezi..

Nu cere nemurire de la demoni

și nu îi invoca în versuri...

invocă dragostea și luna,

siropul clipelor și raiul..

invocă visele!