A 5-a strigare ţi-a atins timpanul.
Vibrezi odată cu el.
Nemulţumit, dar totuşi mulţumit,
admiri salcâmul din ghiveci...
e tot ce ţi-a mai rămas
după furtuna de ieri.
Zbieri! Ţi-ai amintit de strigare,
dar, conştient, decizi să nu o onorezi...
Decor funerar se instalează...
Salcâmul se usucă şi el...
Carnea ta se usucă şi ea,
intri, de viu, în putrefacţie.
Accepţi senin, cu zâmbetul triumfului!
ştii că ”mâine” nu mai există,
dar totuşi te pregăteşti pentru a 6-a strigare!
Nu te-ai schimbat!
Senil ai fost, senil te-ngroapă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu