Vis...

Vis..

Sub veselul cires...e umbra -perfecta atmosfera astazi-

Mangaiata fiind de cateva picaturi de ploaie ratacite,

cazute, ce`i drept, dintr`un nor solitar-de culoare gri spre negru-

adorm...

Ma las prada vesnicului vis..

acelasi vis mereu..tinandu`se scai de clipele mele de profunda liniste sufleteasca..

acelasi vis, in care ea, mireasa imbracata`n rochie neagra de matase ma striga...

ma striga din ce in ce mai accentuat, ma cheama sa ma contopesc in nefiinta cu ea...

eu-fug...alerg si ma chinui cu toate puterile sa scap de ea...

si ea ma urmareste...

Si apoi apari tu, si dispare ea...

Apoi dispari si tu, apoi ma trezesc...

Banal, inacceptabil de banal vis...

Apoi ma scald in neputinta...

sub veselul cires...