TU

TU

Te pierzi printre vise
Te gandesti numai la el,
La sarutarea lui...
Ai ajuns sa implori o umbra,
Ai ajuns chiar tu o umbra...
Intr'o zi priveai uimita
La albastrul cerului
Si la rosul petalelor de trandafir...
Acum la tine totu'i gri
Ca intr'un vis, ca'ntr'o poveste,
Mai bine zis ca'ntr'un cosmar...
Vezi numai chipul sau in picaturile de ploaie,
Te hranesti cu niste cuvinte uitate,
Pentru tine nu mai exista "ceilalti";
Ti'ai uitat prietenii, ti'ai uitat sperantele.
Stai singura privind pe sub cersafuri
Si te urasti.
Astepti moartea , fiecare rasuflare ti se pare infernala;
Te indepartezi de destin si nu'ti pasa;
Te afunzi in suferinta,
Dar mie imi pasa si nu o sa te las
Sa cazi prada acestei dorinte murdare
De a nu mai exista.


[pentru cea mai buna colega si prietena]

CRUD DESTIN

CRUD DESTIN

Te nasti liber, dornic de viata ai vrea sa zbori, dar nu poti, esti prea mic.Trece putin si incepi sa intelegi cerul vietii;erai prea mic, deoarece sunt altii care te vad ca o prada si vor sa te atace precum sunt pradate pasarile cerului.Iesi pentru prima data la lumina soarelui, te crezi pasare si zbori si parasesti cuibul in care ai crescut pana acum; nu iti pasa ca distrugi inimi si ca omori sentimente! Te crezi precum o pasare, liber, dar nu realizezi ca te ratacesti printre vise efemere ce te poarta spre neant.Iti doresti acum sa te intorci, esti in stare sa renunti la aripi pentru a revedea cuibul din care ai plecat;dar nu poti, esti captiv intr'un univers necunoscut, uitat de culoare, gri. Esti cuprins de lucruri de care ti'e frica, nu mai ai pe nimeni alaturi de tine, esti prins intr'o colivie de diamant, fara cale de a iesi.Sfarsesti regretand cu lacrimi de sange ca ai plecat, implorand un inger divin sa te ia, dar asteptarea e prea grea, nu mai rezisti. Scrii un ultim vers pe o foaie gri si te prabusesti. Acum nu mai existi nici tu, dar versul tau va exista mereu pe acea foaie gri.

Dorinta

DORINTA

Doresc nemurire mai presus de orice
Sa pot privi lumea cu alti ochi,
Nu cu ochii plini de sange inghetat,
De culoare cenusie,
Imi doresc sa pot privi in culori de curcubeu;
As vrea sa citesc cuvinte nu numai de pe o foaie,
As vrea sa le citesc dintr'o inima ce moare!
Nu'mi doresc nimic mai presus decat sa vad
Cum iti ingheata trupul intr'un cavou de diamant,
Cum regreti ce ai facut murdar si cum te rogi
Si te inchini la al tau zeu.
Atuci sa rad, sa'ti fac ce mi'ai facut, sa rad.
Sa te'aud implorand sa te las sa traiesti,
Iar eu sa nu las din mana
Spectrul ce'ti va strapunge inima.
Dar e doar un vis efemer
Pe acest pamant mizer!

Moartea trandafirului

Moartea trandafirului

Inima se ascunde intre petalele negre
Ale unui trandafir uscat de timp,
Uitat de viata si de paradis,
Undeva in oceanul de nisip, in abis,
Cersind dupa o dragoste profunda,
Dorind sa ne vada pe noi impreuna,
Nestiind ca "noi" inseamna doar "doi"
Si ca era o a treia persoana'ntre noi!
Dar cand a aflat acest lucru dureros,
A murit, scuturandu'si petalele peste inima mea
Inecata de suspine si dureri!

Invocare

O voce'mi rasuna mereu in al meu gand,
E vocea mortii ce ma cheama la ea!
O invoc, o chem la mine, o astept curand!
I ngerul mortii ezita, nu vrea. .. .dar in final,
Imi smulge inima, o arunca si'apoi ma ia!